Ciucciarella è Grisgione -  Cathy Campana

Cathy Campana ci fà cunnosce dui ghjatti, veri bataloni…. Ciucciarella è Grisgione.

  

  

Ciucciarella

 


Mi chjamu Ciucciarella, sò una misgia ma dinò una Signora. V'aghju da spiegà a mo vita da ch'o sò nata in carrughju di Toga.

Sò lochi di standing ancu pà i felini.

Èiu campava tranquilla incù i mo fratelli, à corre apressu à e bucertule, à circà i topi è à ghjocà da a mane à a sera.

Un ghjornu una manu s'hè lampata nant'à me è mi s'hà rubatu per portammi in un appartamentu.
Figuratevi cum'era cuntenta di perde d'un colpu a mo libertà, a mo famiglia è i mo animali preferiti, quelle bucertule è topi savuriti !

Quessa, issa manu ladra era a manu di mamma, a donna incù quale avia da vive una passione !

Ié, finalamente, stu ladruginu fù l'iniziu d'una bella storia tra mè è dui umani.

Avà, i ghjatti sò diventati i mo nimichi.

Ma tandu, a prima sera, mi sò intanata in qualchi tafone, da u spaventu ch'avia di sti dui grandi animali chi mi ghjustravanu per forse fammi male.

Finalamente aghju lasciatu u mo locu nascostu per finì in u lettu caldu caldu di mamma.

Da issu ghjornu, più nimu ùn m'hà mai più scacciafughjatu in casa nostra, sò diventata a figliola cara, quella chì porta l'amore è a dolcezza.

Mamma quand'ella parla di me, pare un libru !

Dice chì sò a più bella di e misgiucce, ch'ellu li piace à allisciami cume sò fussi un pilù.

U mo sguardu misteriosu l'incanta, quand'ella mi feghja ùn ci hè bisognu di parulle, i nostri ochji mandanu da una à l'altra un missaghju affettuosu.

Ci n'hè un altru chì mi tene caru, babbu.

Ellu paisanu passiunatu di cani, à i ghjatti ùn li facia male ma ùn li portava mancu interessu.

Da ch'ellu m'hà vistu, tenutu in collu per dammi u "biberon", st'omu ch'ùn avia mai avutu figlioli hè diventatu u più bravu di i papà.

Pensu chì babbu è mamma ùn mi vedenu più cum'è un animale ma cum'è una persona un pocu sferente d'elli, figliola adottiva listessu.

Dopu quattr'anni di tranquillità in Toga, mamma hà pensatu chì forse a mo vita seria più naturale in paese.

Babbu ùn disse micca di nò è eccumi in una gabbia di ferru, striscinata da una mascina scunusciuta chì mi cappia in un terrenu accantu à una casa.

U mo scontru incù l'altri ghjatti, mi n'arricorderaghju fin' à ch'o campu.

Un gattacciu pilutu è antipaticu mi s'hè stirpatu da fammi strappà u core di paura.

Succorsa da i mo parenti, à mi sò francata ma à parte di stu ghjornu u mo peghju nimicu fù ellu.
Duie misge m'anu fattu festa, volendu carezzammi ma eiu ùn vulia più sapè nunda di i gatti, ùn li pudia più vede.

Un annu hè passatu oramai, u misgiacciu u persegue eiu avà.

Sò a sola à podè entre in casa è chjinammi nant'à u canapè.

L'altri cercanu à fà listessu ma què ùn l'hè permessu.

Sole e signore piglianu i so asgi è dormenu nant'à e ghjinochje di babbu.

Una di e misge s'avvicina à dui metri è à lasciu fà, vistu ch'ella ùn mi vole male.

In paese mi ci piacu, tuttu ghjè passionante.

L'odori di e piante, u salvaticu di i cignali , e piume di l'ucelli, i grilli, st'animali rimpienzanu i falzi ch'avia in Toga per ghjocà...

Sò in paradisu, hè vera !

Ringraziu u Signore di i ghjatti è a mo mammuccia d'avè avutu u curragiu di fammi cambià casa.
U mo papà ellu stà u più pussibile incù mè è mi guasta quant'ellu pò incù bone cose à manghjà.
Per ringraziallu li portu aspessu un bellu topu grassu è tondu è u li lampu à i pedi.

Mamma avà s'hè messa in capu di ritornà in scola ma papà è eiu in paese ci campemu.

Ma zittu, ch'ella ùn sia ghjilosa !

 

Ciucciarella

 

 

 

A risposta di Grisgione à Ciucciarella.



O ghjente, vi ricumandu, ùn leghjite micca a publicazione di Ciucciarella senza cunsultà a risposta di Grisgione !

I ghjatti cum'è l'umani anu un dirittu di risposta quandu qualchissia scrive bugie nant'à elli.
Aghju sapiutu chi issa Ciucciarella, una misgiaccia, hà diciulatu sopra me, lagnendusi ch'o a ghjustrava.
Per ella ùn sò micca un gattu galente.

In paese hè corsa a vociata è cusì eiu sò criticatu da l'altri misgi.

N'aghju intesu mirà, dipoi quellu ghjornu ch'ella hè ghjunta sta "star", ma possu chjarificà e cose, s'ellu ci vole.

Un ghjornu eccu chi, cum'ella à conta ella stessa, scala una gatta grassotta, chì spirtava di paura.
Mi sò avvicinatu per dì bonghjornu, ma sta damicella m'hà stupatu in faccia fendumi capì ch'ella ùn era una nova cumpagna per me.

V'aghu da dì, cù u mo nasu sensibule, m'era subbitu resu contu chi sta misgia s'avia da fermà giovanotta.
Venendu da a cità ne avia pigliatu, senza volella, i cattivi mendi.

Era stata sterilizata, ohimé chì disgrazia !

À noi gatti di u fora ùn ci facenu micca subisce ste praticaccie, si pò capì chì Ciucciarella sia fermata intronata.

Avà sta ghjatta si vanta chì u babbu ùn hè chè u soiu.

O vai, babbu tene caru à i so quattru misgi, senza parlà di i cani.

Quessi i si porta à caccia trè volte a settimana.

Incù mè babbu hè affettuosu, ùn mi lascia micca entre in casa, c'entru listessu, ma per u restu ùn mi priva di nunda.

Ellu mi parla, mi chjama s'ellu ùn mi vede è mi porta sempre manghjusca bella gustosa.

Sicura chi sò simu lasciati senza cura, noi i ghjatti di fora, campemu pocu.

Li vulia spiegà à Ciucciarella quand'ella hè ghjunta, quantu a vita in paese ghjè felice è tranquilla.
Li vulia dinò fà visità a nostra proprietà è prisentà ogni abitante.

Dilli ch'ùn simu mai chjosi, u paese sanu hè u nostru è ci hè per noi da manghjà è da beie.

Ch'o campemu felici è ritirati incù e mo mogliuccie, duie misge di e più dolce.

Ci tenimu, sempre inseme à abbisgiulacci.

Ben'intesa u patrone sò eiu, ùn vogliu à nimu sopra.

À saperanu i ghjatti salvatichi chì provanu à ghjunghje in casa.

Famiglia n'avimu avutu tutt'è trè ma u misteru hè chì i chjuchi spariscenu dopu pochi mesi.

Quant'à mè i nostri parenti i si dannu à unu è à l'altru.

In tantu chè babbu vogliu sperà ch'elli seranu cascati nant'à ghjente brava.

E mo duie misgie cercanu i misgiucci un tempu è pò dopu a vita riprincipia.

Noi trè ci n'andemu aspessu induve a vicina, una donna vechja vechja chì tene caru i ghjatti.

Infatti ne hà unu neru, ghjè masciu ma l'hà datu un nome di femina, Belle.

À quessu e li faciu fallà, a vechja u vendicheghja currendumi apressu incù e scobe.

In stu locu induve campemu v'aghju parlatu d'una banda di cani chì ci facenu fughje in cima di l'alburi quand'elli partenu à caccia.

Avà simu abituati à vedeli ma ùn andemu quantunque micca sin'à annasali u muccichile, andate !

Qualchi volta spariscu di casa, induve vò ùn riguarda à nimu. Ancu i gatti ponu avè i so secreti.
Ùn stò tantu per ritornà chì a mo famiglia mi manca, ancu issa scrianzzata di Ciucciarella.
Cusì passanu e stagione, un annu dopu à l'altru è ancu noi pigliemu i peli grisgi.
Se vo vulite vene in casa nostra, noi seremu addilettati chì ci piace a cumpagnia.
Aiò in Bigornu, ch'hè un bellu paese.

  

  

Pour lire d'autres textes de l'auteur : 

   Piccula pezza di teatru scritta avanti u cunfinamentu

     A mo "madeleine de Proust"

     Un matrimoniu cumprumessu

  

  

Avis aux lecteurs
Un texte vous a plu, il a suscité chez vous de la joie, de l'empathie, de l'intérêt, de la curiosité et vous désirez le dire à l'auteur.e ?
Entamez un dialogue : écrivez-lui à notre adresse decameron2020@albiana.fr, nous lui transmettrons votre message !
  
  
  
Nouveautés
Decameron 2020 - Le livre
Article ajouté à la liste de souhaits