Puesii - Filippu Piazzoli

Filippu Piazzoli, anzianu prufissori, sparta una manata di puisii squisiti, scelti da a so fiddola, Anne-Marie.

     

Dumane

L’ombra pianu pianu
Ricopre l’orizonte.
U prufessore ditta torna
Un ristrettu troppu longu.
A vecchja pendula ùn pare più marcà
A corsa di u tempu.
A stufa ronfia,
U maestru parla
È l’allevi dormenu l’ochji aperti
Sopra i so paginari
Sugnendu d’indumani.

I ghjorni ci portanu
Versu l’avvene inesurabile
Nantu l’onde di lu destinu.
Di chè sarà fattu dumane
Povere anime sulitarie ?
Puvarete avè u tempu d’amà ?
Avarete una vita felice 
O piena di scigure ?
Dumane vedarà oghjè cunfirmassi
O i vostri piani diventà una scorta maiò ?

U prufessore hà cumpiu
È i sculari si sò… discitati.
Oghjè ghjè mortu, eviva dumane !
Dumane ? Sempre dumane !
Chi saremu dumane ? 

                              Aiacciu 57  

 

Paghjella acellina

A brina porta sta matina
Sott’à lu celu chi s’ammanta
Da la machja à la mo anta
Una paghjella acellina.

A terza ghjè a cardellina
À l’alta u merlu m’incanta
È face cù classa tamanta
U cuccu la bassa divina. 

Dice cusi sta riturnella :
« Cum’è noi in cursichella,
Stà a sente simu sinceri, 

Si la to vita hè straziata
Fà ti spessu una cantata
È scurderai i penseri. » 

                              Bastia 95

 

Serenità
Tempi fà

Sona una cria
Empiendu a brina
L’ora vesperina
Di l’avemaria. 

Lampa trinnichellu
Ghjò pè Padulone
U so pinnachjone
Cusì bianculellu.

U sole chì orna
L’aria muntanina
Pianinu si chjina
Una volta torna.

Un rusignulettu
Canta in lu pratu
È s’hè appullatu
U nostru ghjallettu.

 L’ultimu sumeru
A sella carcata
Piglia a ricciata
D’un passu leggeru 

Compie pè sta sera
In le curtaline
Poste à piantine,
Ogni zappittera.

Nantu lu scalone
Turnatu avale
Da lu so vignale
Si posa babbone. 

Chì pippa in pace
Godendu parpena
Sta stonda serena
Duve tuttu tace.

Prestu femu cena
Chì digià mammone
In lu pignattone
A suppa rimena.

Ora à spiccera
U bughju si stende
È babbu accende
A nostra lumera.

                              Cervioni, 97

   

 Ghjornu estivu 

A fidata cicipetta
Ralegra qualchì stundata
L’aliveta argentata
Pè a pattima culletta.

A lucerta in piazzetta
Suletta è spenserata
Face una penciulata
Nantu l’ardenta muretta.

L’omu batte a marina
È in l’onda andarina
Ciotta la santa ghjurnata.

Inizia a rundinella
Un valzu cù a strinnella
Passatu a caldianata.

                               Cervioni, 99

   

 A luna

Pè u celente
A luna fiera
Passa leghjera
Spampillulente

Sopra a penta
C’una spechjera
Di prima sfiera
In lu turrente.

Ghjè u falcinu
È và pianinu
Quallà luntanu. 

Cù mille stelle
E so surelle
Apperlamanu.

                              Bastia, 93

      

 

Nouveautés
Decameron 2020 - Le livre
Article ajouté à la liste de souhaits