Your cart
Il n'y a plus d'articles dans votre panier
Quatrième de couverture
Scappatu, hè scappatu à tintenna attappata, senza vultassini mancu. Ma l’hà saputa quantunqua Frax. L’avarà dighjà à i zanchi ?
Ni leghji è ni torra à leghja dinò. L’avarà capiti bè sti pochi filari ? Hè pessimu è sciliratu Frax. Di sicura, avali si sarà accortu ch’edd’ùn hè vinutu à u scontru à a villà è li muvarà appressu eddu. Pinsenduci, una mani cutrata li si strigni a cannedda. A li farà ! Devi sorta da quista situazioni ! Calcosa almanaccarà ! Mancu à pinsalla. Hè leccu ! Megliu ad essa quì persu pà ‘ssa machja, almenu pà una stonda, eppo fughja in altrò, spaisà pà u sempri.
Ni leghji è ni torra à leghja dinò. L’avarà capiti bè sti pochi filari ? Hè pessimu è sciliratu Frax. Di sicura, avali si sarà accortu ch’edd’ùn hè vinutu à u scontru à a villà è li muvarà appressu eddu. Pinsenduci, una mani cutrata li si strigni a cannedda. A li farà ! Devi sorta da quista situazioni ! Calcosa almanaccarà ! Mancu à pinsalla. Hè leccu ! Megliu ad essa quì persu pà ‘ssa machja, almenu pà una stonda, eppo fughja in altrò, spaisà pà u sempri.
Trà Frax è Marianu, hè tutta a cronaca nera nera di un mondu, quiddu d’oghji, chì si ni và à caternu. À chì cerca è ùn trova, à chì fughji è si sfughji, anasendu oru induva ùn si pò truvà chè piombu.
Ma l’«oru» hè ancu un culori... bastaria à aprà l’ochja par vedalu luccicà.